10 propuneri de pelerinaje la mănăstirile din România

Ghidul mănăstirilor din România

Calendar Creștin Ortodox

Mănăstirea Tismana

button
button Mănăstirea Tismana: Scurt istoric Mănăstirea Tismana: Album foto Mănăstirea Tismana: Caiet de impresii button
button
button
Mănăstirea Tismana Manastire de maici
Staret:
Adresa: Tismana, jud. Gorj
Telefon:
Acces:
Ctitor: calug. Nicodim
Anul zidirii: 1378
Hramul: Adormirea Maicii Domnului
Adresa web:
Vezi toate manastirile


Mănăstirea Tismana: Istoric


Ca la poalele blandului masiv al Vulcanilor, stropit de calcare , sarutat de zari stravezii ca lacrima (1), se-ntind livezi roditoare si gradini tihnite, ne-o spune si cantecul: "La Tismana-ntr-o gradina/ Mi-a prins dorul radacina/ Eu as vrea sa-l iau acasa/ Radacinile nu-I lasa/ Eu as vrea sa-l iau cu mine/ Radacinile-I tin bine..."

Cei mai distinsi pelerini care s-au perindat pe aici, ne-au incalzit sufletele cu descrieri nemuritoare. lata doar cateva crampeie din acestea:

"Deodata, la un semn, perdeaua de arbori se da la o parte si sus, pe varful unei stanci fioroase, iti apare in toata fantastica ei maretie, Manastirea Tismana..." (Alexandru Vlahuta);
“Falnica manastire, ce n-are pereche intre manastirile Tarei Romanesti..." (Alexandru ,Stefulescu);

"Lumina adanci prapastii, manastirea invechita,/ Feodala cetatuie, ce de turnuri ocolita,/ Ca de luna colorata si privita de departe/ Parea unul din acele osianice palate..." (Grigore Alexandrescu);
"Glogovenii au facut apoi, prin veacul al XVIII-lea, inca o reparatie, care le-a dat dreptul - credeau ei - de
a-si zugravi chipurile de familie, uitand pe vechii ctitori, si sa-si ingroape mortii in pronaos..." (Nicolae lorga); “LaTismana se merge acum pe drumul ceI mare, de la Targu Jiu spre Baia de Arama, si eu calatoream cu ochii la coamele albastre ale muntilor, incretite cu cerul intr-o suava revarsare de lumina. Daca as mai fi avut aripi, m-as fi ridicat in vazduh, si as fi vazut Gorjul tot, cu paienjenisul lui de ape pogorate din racoarea muntilor, limpezi intre malurile verzi. Mi-as fi adiat netrupul peste iezerele culmilor inalte, acolo unde norii albi izvorasc din negre genuni.si-as fi ajuns, printr-un larg ocol... as fi descoperit Tismana de acum..." (Valeriu Anania);

Perspectiva este unica si de fiecare data ramai ca extaziat de acea clipa a apropierii de sfantul lacas cand cerga tesuta din fagi, tisa si aluni se da la o parte lasand sa se iveasca in toata regeasca ei solitudlne, manastirea, crescuta parca acolo odata cu stanca(2) de sub ea si cu unda de apa ce galgaie de parca atunci ar fi fost adusa la viata de toiagul lui Moise...

Cand afli.apoi ca Sfantul Nicodim, eternul ctitor, isi avea salasul initial in pestera situata cu mult deasupra Crucii sfantului Iacas, pe peretele stancos al muntelui, accesibil doar celor antrenati, aidoma pustnicilor de prin pesterile Ialomicioarei ,si-ai bisericutelor rupestre ale Salajului, Buzaului, Cibulul, Varadiei sau Orheiului (ca sa nu pomenim decat locuri romanesti), si-ti vine sa te intrebi: Cum izbuteau acesti oameni slabiti de posturi severe si cu privirile indreptate mai mult spre. Cer, sa nu calce niciodata .in haul de sub ei? Caci nu s-a auzit de vreunul eare sa fi pierit, prabusindu-se.

Ba, am auzit despre unul, dar nu roman, Francisc de Assisi care, cautand sa revina la ai sai din izolarea-i de pe muntele Vernia fu intr-adevar pe punctul sa cada si atunci, aidoma unei gigantice bucati de ceara stanca primi sa ia forma scobiturilor chipului sau, vizibil dupa aproape opt sute de ani pana astazi la locul cu pricina.

De o astfel de credinta a fost calauzit si Sfantul de la Tismana, ctitor si el al atator lacasuri romanesti de inchinaciune (2), cel care “luand Crucea a urmat lui Hristos si lucrand ne-a invatat a nu ne uita la trup, ca aste trecator; Ci sa purtam grija de Suflet, de lucrul cel nemuritor."

Poate ca cea mai inalta expresie a evlaviei purtata de credlnciosii nostri Sfantului de la Tismana de-a lungul celor sase sute de ani isi afla raspunsul in cele cateva randuri ale hrisovului emis de Mircea cel Batran la 27 iunie 1387: “Calugarilor de la Tismana sa nu le puna nimeni carmuitor nici eu insumi, Mircea Voievod, nici altul dintre cei de dupa mine, ci numai ei insisi sa aleaga pe cine vor binevoi, nici sa strice orandulala ,si datina lui Nicodim si porunca mea".

Se vede lucrul ca in cazul prezentarii acestei manastiri oricat te-ai stradui, scotandu-i in relief pitorescul, istoricul sau monumentalitatea, incheierea nu. poate fi decat aceasta: "Omul sfinteste locul."

Tanasa Constantin

(1) In pestera asa zislui “carst de la Tismana" din imediata apropiere a manastirii a fost ascuns de teama celui de-al doilea razboi mondial, tezaurul Romaniei. Cat despre odoarele manastirii Tismana care fac obiectul Procesului verbal de la 22 oct. I9I6, incheiat de A. Tzigara Samurcas, delegatul Marelui Cartier General, nu se mai stie nici astazi nimic. S-a crezut a fi ferite din calea ocupatiei austro-ungare din 1916-1918, luand calea Moscovei alaturi cu Tezaurul de atunci al Romaniei...

(2) Exista indicii cum ca Radu I Voievod ar fi pus sa se reteze varful stancii Starmina pentru a face loc manastirii.

(3) Paralel cu neobosita-i activitate carturareasca pusa in slujba spiritualitatii, Sfantul Nicodim mai intemeiaza in afara de Tismana urmatoarele manastiri: Vratna si Manastirita de langa Cladova, Vodita, Topolnita, Cosustea-Crivelnic, Gura Motrului si Visina. Iar saca parerea potrivit careia primele manastiri moldovenesti inclusiv manastirea Neamt ar fi fost ctitorite de ucenicii sai, nu se confirma, ramane o certitudine faptul ca viata de obste a numeroase manastiri si-a insusit principiile organizatorice ale Sfantului de la Tismana.

Constantin Tanasa


Incheiere
button
button button button